Cum convertim un conţinut predat la clasă într-un curs e-Learning?

Procesul de conversie a conținutului existent este unul complex, depășește cu mult simplul transfer de conținut într-un format online. Aceştia sunt principalii paşi pe care îi parcurgem:

Pasul 1 – Analiza conţinutului

Pentru început studiem materialele şi decidem care sunt cele mai relevante informaţii din curs.

Apoi împărţim conţinutul  relevant în informaţii de maximă importanţă şi informaţii suplimentare. Dacă nu va rezulta un curs prea lung, informaţiile suplimentare vor fi introduse în curs, alături de informaţiile de maximă importanţă; în caz contrar, le vom introduce sub forma unor anexe. Procedăm astfel pentru a evita supraîncărcarea cursantului cu informaţii.

Pe tot parcursul acestui pas colaborăm cu expertul pe materie, pentru a ne asigura că am selectat conţinutul cel mai relevant.

Pasul 2 – Formularea obiectivelor operaţionale

Formularea obiectivelor operaţionale ne ajută să decidem ce anume să includem în curs. În formularea obiectivelor ţinem cont de taxonomia lui Bloom, o teorie ce se referă la clasificarea nivelelor de învăţare cognitive: cunoaşterea, înţelegerea, aplicarea, analiza, sinteza şi evaluarea.

Înainte să definim obiectivele, decidem ce nivele sunt relevante pentru curs, apoi scriem obiectivele în concordanţă cu aceste nivele.

Pasul 3 – Alegem formatul cursului

Formatul cursului depinde de tipul de conţinut, de resursele tehnice disponibile, de buget, de publicul ţintă, de contextul în care se desfăşoară cursul. Cele 3 mari tipuri de format pentru modulele de e-Learning sunt:

• Citeşte şi dă click – aceste module conţin text, nişte imagini şi teste de bază. Astfel de cursuri se realizează rapid şi simplu, pentru că modulele nu conţin de obicei componente interactive, iar resursele grafice sunt limitate. Acest format e utilizat în general pentru cursuri de conformitate.
• Învăţare interactivă – astfel de module conţin diferite tipuri de teste, interactivităţi mai complexe, materiale video. Dezvoltarea acestor module durează mai mult, pentru că ele conţin interactivităţi, mai complexe.
• Simulări – aceste module au un nivel ridicat de interactivitate, ce presupune: grafice, materiale video şi audio, simulări şi elemente de gamification.

Pasul 4 – Planificarea cursului

În proiectarea cursului, vom începe cu crearea unei schiţe a conţinutului pe care trebuie să-l acoperim şi vom analiza cum să-l facem cât mai relevant pentru publicul ţintă. Prin urmare, creăm un scenariu cu toate textele, interactivităţile şi modul de navigare printre aceste componente. În acest scenariu vom contura obiectivele, textele şi materialele multimedia pentru fiecare ecran. Nici un ecran nu va trebui să conţină doar text.  Prin realizarea acestui scenariu ne vom putea concentra mai uşor pe activităţi ce facilitează învăţarea.

Pasul 5 – Dezvoltarea cursului

În această etapă finală trebuie să alegem o metodă de proiectare care să satisfacă nevoile cursanţilor şi să ne asigurăm că întreg conţinutul şi activităţile sale sunt relevante pentru ei. Apoi organizăm conţinutul şi-l fragmentăm în bucăţi mici pentru a facilita învăţarea; adăugăm şi o mare varietate de exerciţii pentru a permite cursanţilor să exerseze ceea ce au învăţat.

Prin acest proces de conversie reuşim să transformăm un simplu conţinut într-o experienţă de învăţare plăcută, utilă şi relevantă.